Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale BIHOR

Festivalul naţional de folk 2018

Festivalul naţional de folk de la Oradea din acest an va fi o ediţie specială, sub genericul "Străbunii", fiind organizat de Asociaţia Pro Lirica din Oradea, în perioada 30 iunie - 1 iulie, în Cetatea orădeană şi dedicat Centenarului Marii Uniri.


"Publicul orădean va putea asculta sau cânta împreună cu artiştii invitaţi, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, melodii binecunoscute, de această dată unele precum Duhul lui Iancu, Basarabia, Străbunii, Iancu la Ţebea sau chiar şi creaţii noi, pe versuri contemporane. Cântăreţii vor pregăti şi vor interpreta mai multe colaje de cântece patriotice în stil folk. Sperăm să avem acelaşi succes ca şi anul trecut, intrarea va fi liberă", a declarat miercuri, în conferinţă de presă, preşedinta asociaţiei, Mihaela Dindelegan.

Cele două seri ale festivalului vor aduce pe scena amfiteatrului din cetate nume recunoscute ale genului, precum Florin Săsărman, din Bistriţa, Maria Gheorghiu, din Bucureşti, Liliana Ioniţă Budău (Oradea), Cătălin Condurache şi Emeric Imre (Cluj-Napoca), cantautorul Florian Chelu, Călin Pop şi Raul Silaghi.

"Folkul este un gen foarte direct, cu mult accent pe versuri, pe mesaj. Cu toate că folkul este al generaţiei tinere, al celor care vor să se implice, să schimbe o lume, o societate, cei mai în vârstă pot inspira astfel, prin spectacolele lor, un mare număr de tineri care s-ar putea apuca să cânte folk. Ne interesează promovarea genului folk pentru că oferă unui tânăr şansa de a cânta mult mai simplu decât în alte formule. Cred că e o etapă pentru tineri în a învăţa să cânte, a învăţa să se exprime", a spus directorul Centrului pentru promovarea culturii tradiţionale, Mircea Jacan.

"Folkul nu are vârstă. Folkul e o poveste dintre o persoană şi-o chitară. Fără alte mijloace tehnice. Simplu şi direct", a punctat şi Raul Silaghi, membru în formaţia Celelalte Cuvinte şi vicepreşedinte al asociaţiei Pro Lirica.

Programul va oferi astfel şi posibilitatea tinerelor talente orădene să se afirme, fiind invitaţi şi trei elevi de la clasa de canto a Palatului Copiilor din Oradea, anume Alexa Bercea, Alexia Dascălu şi Cosmina Zaha, şi alţi folkişti precum Iuliu Ciura, Adina Hodişan, grupul Raul Bochiş şi prietenii, trupa Fior (Mihaela Simai, Anca Duma şi Ioana Butnăraşu).

Anul trecut, circa 4.500 de orădeni şi din alte oraşe au participat la prima ediţie a acestui festival, menit să reactiveze şi să promoveze muzica folk în Oradea.

"Oamenii au fost extraordinar de încântaţi. A fost o atmosferă minunată. Cineva mi-a spus: Doamnă, cântecele de anul trecut au fost ascultate şi de studenţii basarabeni, folkul din Oradea s-a auzit în Basarabia, pentru că eu le-am trimis înregistrările, pe care le-au ascultau pe terase", a spus Mihaela Dindelegan.

"Muzica folk, acest gen muzical care era mult mai prezent pe vremea tinereţii noastre, l-am readus azi, în vremurile noastre. A fost o stare foarte frumoasă, cu amintiri, cântece care sunt valabile şi acum ca mesaj, ca linie melodică", a precizat impresarul Florin Budeu, organizator.

Nu în cele din urmă, Mircea Jacan a afirmat că într-un festival de folk "nu este vorba numai despre nostalgici şi nostalgia celor care visează la anii 60-70, ci este vorba de acel spirit al anilor 60-80 care să poată fi oarecum transmis celor din ziua de azi care nu au fost participanţi la acele vremuri".

"Poate puţină lume îşi dă seama ce a însemnat 1968, să zicem, ce revoluţie s-a produs în muzică şi ce influenţă enormă a avut asupra societăţii toată perioada Beat, cât de mult au transformat întreaga societate. Poate că modul acela de implicare al artiştilor din acea perioadă ar trebui oarecum cunoscut şi transmis tinerilor ca să nu fie pasivi, să se implice în viaţa societăţii", a precizat Mircea Jacan.

Din februarie acest an, festivalul de folk din Oradea este promovat de Marius Matache pe pagina foreverfolk.ro.

Organizatorii festivalului sunt Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Muzeul Ţării Crişurilor. AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)